WALTER BENJAMIN – Originea dramei baroce germane

Concepută în 1916, redactată în 1925 şi publicată în 1928, Originea dramei baroce germane este considerată astăzi cea mai reprezentativă lucrare a unui gânditor inclasabil, interesat deopotrivă de istorie şi de suprarealism, de marxism şi de mistică, de idealism şi de fotografie. Lucrarea debutează cu un „Prolog epistemo-critic”, o adevărată teorie a Ideei operei de artă ca aprehendar istoricizată, şi continuă cu investigarea în două părţi – „Dramă barocă şi tragedie” şi „Alegorie şi dramă barocă” – a naturii artei baroce din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Analizând în profunzime teatrul de limbă germană din perioada respectivă, raportându-se la arta lui Shakespeare sau Calderón, comentând teoriile estetice ale lui Friedrich Nietzsche sau Aby Warburg, Walter Benjamin scoate la iveală originalitatea şi particularităţile genului „Trauerspiel” (dramă barocă), diferit atât de tragedia antică, cât şi de cea modernă, interpretându-l ca un salt al mitologiei în istorie.