„În ciuda unui întreg alai de comentatori și deci, deja, a unei idei de-a gata potrivit căreia Bruno Latour s-ar rupe de predecesorii săi imediați, marea pleiada (sau generație ’30) a gânditorilor așa-zis poststructuraliști, incorect (dar nu și involuntar) numiți „postmoderni” (Foucault,Derrida, Deleuze etc.), mie mi se pare că, dimpotrivă, Latour este exemplar și prin modul absolut corect (etic și istoric) în care, da, îi istoricizează pe aceștia: încercând să-i depășească continuându-i, pornind de acolo de unde aceștia au ajuns, preluându-i ca dat istoric, nu prefacându-se ca nu au existat și răsuflând ușurat, asemeni marii noi conjurații a conservatorilor fundamentaliști de toate culorile și de toate nuanțele (neoliberali sau neomarxiști), că au eliberat scena istorică a ideilor. Latour reușește să pozitiveze constructiv ceea ce predecesorii săi imediați, în ciuda diferențelor care îi despart, deconstruiau critic.” (Bogdan Ghiu)
tact
Claudiu Gaiu in Vatra:
https://vatraoficial.wordpress.com/2015/12/29/minirecenzii-12/
tact
bogdan – martie 20, 2016
O recenze sau comentariu pe forma nu pe continut : Are un mic defect de tipar volumul, sau cel putin copia mea : in pasajele citate din text, grupurile de litere „ct” si „st” apar cu o sedila inversata deasupra, un semicerc. Nu e grav, dar sunt curios daca e ceva general pe editie sau daca am avut eu bafta asta sa iau exemplarul norocos ? ca in rest volumul arata bine, nu ma plang.
Editura Tact – martie 21, 2016
salutare, e un element de design ?
Tact Editura
Emanuel Copilaș:
https://ro.baricada.org/nu-am-fost-niciodata-moderni/