JÜRGEN HABERMAS, JOHN RAWLS – Despre liberalismul politic

Cu puţin timp în urmă a avut loc la London School of Economics o conferinţă prestigioasă, intens mediatizată și bine finanţată cu titlul The Habermas-Rawls Dispute Reconsidered [Reevaluarea disputei Habermas-Rawls]. În mijlocul reducerilor bugetare drastice, al închiderii numeroaselor departamente de filosofie și al unei austerităţi generale impuse facultăţilor umaniste din întreaga Mare Britanie, cum poate o șuetă despre un schimb de idei de la mijlocul anilor ’90 să atragă o astfel de finanţare și atenţie? În mod evident, deoarece miza o constituie ideile „celor mai influenţi doi teoreticieni politici ai secolului al XX-lea”. De fiecare dată când sunt pomenite numele celor două personaje, ţi se oferă etichetarea lor – de parcă aceasta ar fi , într-adevăr, forma lungă a numelor lor, ca un fel de titlu medieval și grandilocvent de nobleţe: John Rawls, Cel mai Influent Teoretician Politic al Secolului al XX-lea, sau Jürgen Habermas, Baron Von Einflussreichsten-Politischen-Theoretiker-des-20 – Jahrhunderts. O analiză a semnificaţiilor tuturor acestor termeni – cel mai influent teoretician politic – ar necesita un lung studiu de sine stătător. Până la urmă, cum ar trebui înţeleasă aici „influenţa”? Oare nu am cădea imediat de acord că Mao sau Stalin îi depășesc cu ușurinţă pe Rawls sau Habermas în „influenţă” ca teoreticieni politici, dacă ar fi să folosim o măsură cantitativă (sau coșciuge, la o adică), sau că Ghandi îi depășește cu ușurinţă pe Rawls și Habermas ca cel mai „influent” teoretician politic, dacă măsura ar fi demolarea, prin influenţă mai degrabă decât prin putere, a celui mai puternic imperiu al epocii? Nu. Motivul pentru care nu se întâmplă asta rezidă într-o înţelegere adecvată a termenului de „teorie”, care semnifică ceva nu doar sistematic, coerent cu sine și refutabil, ci în primul rând „academic”. (Aakash Singh)